La storia della linea ferroviaria Craiova – Oradea. La ferrovia strategica dei Carpazi, VIDEO incompiuto

Mult timp am cautat si eu surse despre o asemenea magistrala, dar tot ce gasisem erau niste discutii pe forumuri despre cai ferate planificate si care s-au realizat (prost) si s-au inchis sau nu s-au mai facut deloc.
Una din ele era Oradea-Deva-Craiova-Bucuresti.
Pentru asta trebuia construita linie de la Oradea la Holod (via Baile Felix) spre Vascau, apoi spre Brad si in cele din urma Deva.
Pentru linia Craiova-Simeria, nu erau emotii, pentru ca era cale ferata strategica, era mare nevoie de ea si e mare minune ca s-a facut, ca n-a fost lucrare usoara.

Acuma de la Deva la Oradea… e cu cantec, ca au fost mutle tergiversari si lucrari proaste.
La momentul proiectarii magistralei (1926), se voia refolosirea linie 317 (Brad-Arad, constructie finalizata 1896) si 314, Vascau – Beius – Holod – Baile Felix – Oradea Est (constructie finalizata 1896). Lipseau tronsoanele: Brad-Deva si Vascau – Varfurile.

Deva-Brad a fost construita, cu greu, din pacate in anii ’80, cand s-au facut lucrari de mantuiala, cu mare economie de material (lucrari similare: Valcele-RamnicuValcea, Berbesti – Alunu – Seciurile, Dangeni-Saveni si altele). Ingineria nu era prea grozava, vmax 50, iar (cum zice si in articol) alunecarile de teren erau frecvente, pana au renuntat in 1997 la linie.

Mai rau, si intre Cordau – Holod, tot au fost alunecari de teren, pana au renunta la linie prin aceeasi periaoda.

Linia Vascau – Varfurile a ramas doar un vis, o dorinta, poate doar proiectarea sa fi inceput, dar constructia fizica, nu.

Ar fi fost o legatura intr-adevar utila. In special cu lucrarile pe coridorul 4, alternativa Deva-Brad-Arad ar fi fost foarte utila.
Dar na, e doar un vis. Oricum, la cate curbe si ce viteza ar fi avut… n-ar fi rezistat mult. Lucrarile serioase, moderne, necesitand viteze de cel putin 100 km/h. Or comunistii au construit o cale ferata cat mai sinusoasa, pe care se mergea cu max 50 km/h (proiect specific final de secol 19), si si constructia in sine a fost cu economie de material, iar cand faci rabat la calitate, oricata inginerie de stabilizare a solului ai folosi, daca folosesti moloz pe post de terasament (cum au folosit pentru Valcele – Ramnicu Valcea), n-o sa iasa bine si e condamnata din start lucrarea.
Dar hei… ieftin si bun, amairite? /s